lamurire

Da.
Ingerul Cocosat este constiinta mea, demonul meu interior, toate cunostiintele mele intrupate intr-o nefiinta, invatatorul, semizeul. E sihastrul fara varsta care traieste sub patul unde dorm, indiferent unde dorm. E cel care ma impulsioneaza cand dau de naiba, e cel care imi exacerbeaza fricile prin sarje bine calculate de mistocareli. El m-a invatat sa suflu in trompeta, sa plang numai cand nu ma vede nimeni, sa nu ma las calcat in picioare decat dupa ce m-am deghizat in arici, imi picteaza cerul gurii cu negru si-mi zbarnaie corzile vocale cand simt nevoia sa marai. El imi spune sa nu o mai bag in seama pe EA1, ci sa o iubesc cu toata fiinta pe EA2. Il ignor si il pretuiesc totodata.
Arhanghelul Ghebos imi va pune piedica cand voi porni pe un drum gresit. El va fi acolo cand nimeni nu va mai fi si cand vor fi prea multi. Imi sade pe umar. Isi face lumanari din ceara din urechile mele si briceag din unghiile de la picioare.
El e Heruvimul Stramb si doarme acum. L-au obosit prostiile din capul meu.